Boom-bada-boom! Gandesc din nou si... iese fum

luni, septembrie 11, 2006

De ciuda...

Ce naiba se intampla cu voi? Innebunesc cand ma uit la fiecare persoana pe care o iubesc si realizez ca aceasta nu isi mai doreste nimic. Nu mai e animata de nici o pasiune. Nu o mai mana nici un interes. Nu mai cauta nimic. Pur si simplu, nu ii mai pasa.

Deveniti mecanisme cu fiecare zi ce trece. Va scufundati in banalitate si o faceti de parca asta ar fi singura cale. Cea mai buna dovada e ca nu aveti nici un raspuns la intrebarea: “Ce vrei de la viata?” Poate doar unii dintre voi gasesc curajul sa spuna: “Nu stiu!” Dar e mult prea putin...

Veti ajunge in viitorul apropiat, intr-un anumit moment din timp in care fiecare cuvant spus de voi va fi doar un ecou epuizat al vorbelor pe care le rostiti acum, iar ascultatorii vostri fideli se vor fi plictisit de mult de ideile pe care le tot repetati si vor fi cautat un alt orator ceva mai interesant. Simtiti, nu, inca din vremea asta cum incepe regresul catre un sir de idei putine si fixe care nu va vor ajuta in competitia cu cei care invata si isi doresc?

Daca ati fi de acord, m-as oferi eu sa pun o dorinta pentru fiecare dintre voi... Doar pentru cei pe care ii cunosc suficient de bine. Pentru cei din familie, pentru cei care imi sunt prieteni, pentru cunoscuti. Dar e imposibil. Dorinta functioneaza numai daca e a voastra...

5 comentarii:

Anonim spunea...

doreste-ti pentru mine sa fii mai pragmatic!

Anonim spunea...

Crezi ca daca ai acumulat pana acum mai multe lucruri ca un altul,te poti bucura mai mult de un nenorocit de apus de soare,de o femeie frumoasa sau de briza marii? Viata nu este o competitie,in cel mai rau caz doar cu tine,nu cu ceilalti!Sunt adeptul autoperfectionarii dar primordial este sa fii bun si curat sufleteste(simplu-esential pentru a fi complex).

Ovidiu spunea...

Thorr, asta inseamna a invata. Educatia simturilor. Un salbatic nu va cunoaste niciodata muzica simfonica dar va avea tot timpul bucurii marunte, cum ar fi succesul obtinut la o vanatoare de iepuri. Si totusi, tu te-ai mai intoarce in salbaticie dupa ce ai cunoscut civilizatia? Ti-ai mai dori acum ca simturile tale sa regreseze pana la a te bucura de satisfacerea acelorasi nevoi fiziologice de la baza Piramidei lui Maslow, pe care credeam ca le-am lasat in urma? Te-ai mai bucura de potolirea foamei sau de satisfacerea nevoii sexuale sau vei incerca sa-ti rafinezi simturile pentru a gusta placeri mult mai complexe?
Sunt de acord cu tine! Viata nu este o competitie cu ceilalti. Dar este cu tine insuti. Tot ce poti face pentru ceilalti este sa-i ajuti atat cat poti. Daca sta in puterea ta, ii impingi de la spate sau ii tragi dupa tine...
Sunt foarte de acord si cu bunatatea si curatenia sufleteasca. Daca as spune insa ca sunt cel mai altruist om pe care il cunosc, deja as comite un pacat capital: trufia. Trebuie sa fii curat in interior iar acest lucru sa se observe numai in rezultatul actiunilor tale, fara a astepta confirmare sau multumiri de la ceilalti...

Fluxor, probabil ne cunoastem daca ai pretentii d'astea! Fie...

Anonim spunea...

Nu te ambala,voiam sa evidentiez doar faptul ca nu esti tu in masura sa cataloghezi intensitatea bucuriilor celorlalti.Poti face o scara de valori a ta dar niciodata ea nu va fi acceptata de toti pentru ca raportata la toata lumea este gresita.Ai tendinta de a exagera in comparatii si de a lua o afirmatie ca un repros.
Cu respect...

Ovidiu spunea...

Daca m-ai cunoaste, ai observa ca nu ma ambalez niciodata.
Intradevar, nu sunt in masura sa cataloghez intensitatea bucuriilor celorlalti dar cred ca pot discerne intre doua moduri de a obtine placerea. Pot simti cand o faci in mod primitiv sau elevat...
Ce e rau in a impartasii celorlalti scara ta de valori? Poate unii vor alege sa o si urce... Nu ma intereseaza sa-mi ia cineva vorbele de-a gata. Mi-e indiferent daca cineva ma contrazice sau ma aproba. Pun insa mare pret pe feed-back. Important e sa ne ascultam reciproc si sa ne raspundem, indiferent de valenta acestui raspuns. Daca eu nu voi reusi sa te invat ceva, probabil voi invata eu ceva de la tine. Asa functioneaza, pana la urma, procesul de comunicare dominat de fenomenul de influenta sociala.
Vei observa ca mai mult pun intrebari decat trag concluzii. De obicei astept raspunsuri/propuneri si nu confirmari/ infirmari ale lucrurilor pe care le-am spus.
Nu iau o afirmatie ca pe un repros. Am insa tendinta de a extinde explicatia, de a cauta o alta logica paralela sau, mai rar, de a ma scuza...
Cu respect...