Boom-bada-boom! Gandesc din nou si... iese fum

sâmbătă, septembrie 09, 2006

Comment frustration

Am incercat sa comentez un post de pe un blog dar nu mi-a mers. Putin iesit din context il prezint ma jos...

"Cand ajungem intr-un punct spunem ca am reusit numai datorita vointei noastre. Fals, lumea ne impinge de la spate...

Ne invata sa ne bucuram si sa ne dorim lucuri artificiale, ne invata sa construim situatii care nu ne implinesc, ne forteaza sa fim fericiti numai cand ne dovedim utilitatea fata de societate. Chiar daca incercam sa o facem in felul nostru, tot conformism se cheama...

Nu mi-am dorit niciodata sa am birou. Mi-ar fi placut sa nu fi cunoscut niciodata ce inseamna munca si sa ma limitez la joc, sa nu fi invatat dependenta de cana obligatorie de cafea, sa nu fi cunoscut niciodata peretii acestei lumi. Acum mi-e prea greu sa-i escaladez. Inainte eram atat de inocent ca nici nu-i vedeam.

Ma bucur la salariu sau la profit, o data pe luna, ma distrez automat la iesirile in oras convenite de comun acord cu ceilalti prizonieri, ceasul a ajuns sa ma poarte el la mana, spatiul sa ma calce in picioare...

Si, ce este cel mai rau, am uitat definitiv cum e sa zbori. Nici nu mai sunt sigur daca am stiut vreodata..."

2 comentarii:

lidiuta spunea...

cel putin 1 data ai stiut cum e sa zbori; parca-i spusesei psihloagei,...povestea...stii tu... cu aripile din lemn! (ICAR)
cel putin 1 data ai iubit si stii tu... fluturasii aia din stomac si cand tu zbori 1 data cu ei...
cel putin 1 data ti-a ramas ceasul (inimii) in urma, sau...ti-a luat-o inainte; concluzia: a trebuit sa zbori pt a te ancora in realitate...
cel putin 1 data ai visat ca zbori... ce senzatie...
etc.

fratux spunea...

poti zbura,o faci in fiecare zi cu gandul.
ai grija la nori sa nu-i deranjezi!