Boom-bada-boom! Gandesc din nou si... iese fum

miercuri, iulie 12, 2006

Ca sa am de unde coborâ...



Am urcat pe Omu. Am coborât dupa Omu. No big deal!

But I wonder... Dobitoacele chiar n-au de ales! Mie cine mi-a pus pistolul la tâmplă?

4 comentarii:

boyarul spunea...

Si eu am fost pe Vf. Omu
Daca stau bine sa imi amintesc, era sa alunec intr-o prapastie. Atunci mi-am vazut [inca o data] moartea cu ochii, tinandu-ma doar cu o mana de marginea prapastiei inconjurata de iarba alunecoasa si umeda. Si de atunci am inceput sa iubesc muntele. Pe bune!

Ovidiu spunea...

E, ca sa-mi reamintesc cele mai dramatice momente...
1. Cararea prabusita -> am facut un spagat de peste un metru intre doua stanci iar picioarele mele tremurau ca doua frunze in vant...
2. O prietena a constatat ca are rau de inaltime si ramane fara aer... Dupa ce-am trecut de partea aia, am inteles ca nu e rost sa ne intoarcem tot pe acolo...
3. Am pierdut cararea. M-am asezat in fund si am scos telefonul sa dau un bip salvamontului. Dupa vreo jumatate de ora am regasit cararea si aproape am plans de fericire...

Am urcat pe traseul Busteni - P.Izvoarelor-Pichetul Rosu - Bucsoiu - Vf. Omu care mi s-a parut foarte greu. Era aproximat la 7 ore dar am facut 8. A fost frumos dar am riscat prea mult... De acum incolo, daca voi mai urca pe Omu, o voi face pe Valea Cerbilor...

Anonim spunea...

N-am fost da poza arata ce am sa pierd daca nu merg!

Ovidiu spunea...

Mai gasesti una aici... http://www.trekearth.com/gallery/Europe/Romania/photo413249.htm